Oricât de înzestrată aş fi cu o adiere de sinceritate, înlăcrimez până şi cele mai neveşnice iluzii.

sâmbătă, 12 martie 2011

…esenţe de iubire

CU ACEASTA POEZIE AM CONCURAT LA "ESENTE",DAR FARA SUCCES.
EU TOTUSI O POSTEZ AICI.

Te-adorm în poala
iubirii adolescentine.

Te mângâi
cu palmele sufletului.

Te nasc cer
strălucind lacrimi uscate.

Te respir cu lumina
cerului crud şi mişcător.

Te port furtună în vântul
fiorului din piele.

Te obosesc cu bucăţi
de iarnă uitate.

Te schimb în aripă de gând
pe tâmpla-mi-ndrăgostită,

Te-aud în nervurile
magnoliei înfloritei vină
că te mai am…
şi te silabesc
în doar pe tine
„te iu-besc…”

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu